AcasaPortalCalendarFAQCautareMembriGrupuriInregistrareConectare

Distribuiți | 
 

 Sentimente

In jos 
AutorMesaj
azami
Little Child
Little Child
avatar

Mesaje : 3
Data de înscriere : 27/06/2008

MesajSubiect: Sentimente   Sam Iul 05, 2008 6:29 pm

Desi nu cred k va citi cineva o sa-mi postez si eu ficul aici si poate cine stie il critica cineva. Criticile oricat de dure nu ma deranjeaza ci ma ajuta sa ma corectez si sa scriu mai bn.

Sentimente


Oricine are sentimente, chiar si cineva cu inima de gheata, dar poate nu stie sa si le exprime. Asa sunt eu, o fire inchisa, care desi se ascunde mereu in spatele unui zambet sufera enorm. Dar sper deosebire de ceilalti eu pot citi durerea din sufletele oamenilor doar privindu-i.
Nu arat aceste sentimente deoarece nu mai am incredere in nimeni. Am fost tradata de “ prietenii mei” de nenumarate ori.
Cum poti avea incredere in cineva care azi iti zice ca iti va fi mereu alaturi iar maine iti intoarce spatele?
Poate unele persoane au dreptate si eu nu stiu sa imi aleg prietenii. Acum am ajuns la concluzia ca e mai bine sa fi singur decat sa ai prieteni care, atunci cand ai nevoie de ei, te parasesc rand pe rand gasind niste scuze penibile pe care uneori nici ei nu le cred. Insa e greu si asa, pt ca atunci cand simti nevoia sa vorbesti cu cineva nu poti. De multe ori nu am vrut sa spun nimanui care sunt problemele mele. Stiam totusi ca pt ca cineva sa te ajute trebuie sa ii povestesti problemele tale, dar la mine nu a fost nimeni dispus sa le asculte.
Am devenit o persoana ciudata( dupa parerea celor din jur) care nu vorbeste cu nimeni, si care nu are nici un prieten. Preferam singuratatea si intunericul.
O singura fata mi-a fost aproape in fiecare moment. Ciudat cum o persoana atat de mica poate intelege totul de parca ar fi trait intr-o viata anterioara. Aceasta fetita era in clasa a 6-a si pot spune ca era o eleva model. Cred ca a fost si va ramane singura persoana caruia poti sa ii povestesti orice problema, deoarece era dispusa sa te asculte in orice moment.
Cel mai mult am suferit cand a murit si am inceput sa ma port mai urat cu persoanele din jur si sa ii critic pe toti de parca erau vinovati si trebuia sa ma razbun. Am simtit cum o parte din mine s-a dus o data cu ea. Nu pot intelege cum Dumnezeu mi-a luat singura prietena adevarata, si de parca nu ar fi fost de ajuns cand totul pare ca a trecut, se intorc toate amintirile neplacute si iti pun stapanire pe minte si suflet. Suferinta prin care treci nu o poti uita nici o data, ranile sufletesti dor mai rau de cat cele fizice si spre deosebire de acestea nu se vindeca decat prin lacrimi (cate o data nici macar asa). V-ati gandit vreo data cum e sa fiti facuti nefolositori chiar de parintii vostrii? Sa va zica uneori ca ar fi fost mai bine fara voi? Acest lucru te raneste enorm si ajungi sa iti doresti chiar si tu sa nu te fi nascut, iar cand te trezesti sa te intebi ce rol ai in aceasta viata. Singurul lucru pe care il mai poti face e sa nu bagi la suflet nimic din ce ti se spune si sa nu iti pese de ce cred ceilalti despre tine.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Sora Naegino
Little Child
Little Child
avatar

Mesaje : 33
Data de înscriere : 03/07/2008
Varsta : 23

MesajSubiect: fan fiction   Sam Iul 05, 2008 7:08 pm

E foarte frumoasa ...Imi place la nebunie.Totusi am doua intrebari:1.Cati ani ai?
2.Chiar ti s-au intamplat toate astea?
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
azami
Little Child
Little Child
avatar

Mesaje : 3
Data de înscriere : 27/06/2008

MesajSubiect: Re: Sentimente   Sam Iul 05, 2008 7:13 pm

am 17 ani de ce intrebi?)

Asa am facut eu si am ajuns ceea ce sunt azi: o fata care nu ia in seama tot ce zic oamenii, nu ii pasa ce crede lumea despre ea. Intr-un fel m-am izolat de toti si de toate. Totusi la un moment dat am simtit nevoia sa fac ceva. Ador gimnastica si m-am gandit sa intru in echipa liceului. Asa am si facut, dar asta nu a fost de ajuns pentru mine....vroiam mai mult...sa ii pot face pe parinti mandri de mine si sa nu regrete ziua in care am venit pe lume asa cum fac eu. Imi place muzica dar nu am voce asa de buna asa k m-am apucat de scris versuri pentru melodii.
Dar cu toate k am fost ranita de multe ori imi place sa ajut si de aceea chiar dak cineva ma uraste eu incerc sa-l fac sa se simta bine.
Colega mea se credea cea mai buna prietena ( poate asa i-am dat de inteles eu ) si cand ma jignea se astepta sa rad si sa ma simt bine, asta pana in ziua in care m-am gandit ca ajunge si ca trebuie sa o fac sa inceteze. I-am scris un bilet (care avea cam patru pagini ) in care i-am explicat ca nu imi place ceea ce face si k o rog sa inceteze. Apoi a venit si ea cu un alt bilet in care mi-a scris ca intelege ca am o personalitate mai intunecata, dar nu stie cum poate sa ma raneasca fara sa faca nimic.
M-am gandit ca ra trebui sa purtam o discutie deschisa fata in fata. Intr-o ora nu a venit profesoara iar eu am luat-o pe colega mea si am iesit in curtea scolii unde ne-am asezat pe una din bancile de langa iarba. Am inceput sa-i explic ca orice om are sentimente si poate fi ranit de cuvintele urate care ii sunt adresate si ca durerea sufleteasca doare mult mai rau decat cea trupeasca. Atunci ea a zis ca eu am o inima de ghiata si ca foarte bine sa putea fi numita “regina de gheata”, iar pe persoanele ca mine nu le afecteaza niste cuvinte adresate cu ura. Stiu ca uneori m-am purtat si eu aproape ca ea, de aceea vreau sa o ajut sa se schimbe si sa reuseasca sa inteleaga cum e sa te simti ranita sufleteste. I-am zis ca jumatate din liceu ar vrea sa o bata si nu o suporta ( ceea ce e adevarat). Atunci a inceput sa vada ca toti pe care ii credea prieteni o barfeau pe la spate. S-a gandit mai bine la tot ce i-am zis, apoi mi-a lasat un alt bilet in ghiozdan in care scria:
“Imi pare rau ca mereu te zapacesc de creieras, dar ma port asa cu tine pentru ca am crezut ca o sa te simti mai bine. Acum dupa ce am citit biletul de la tine imi dau seama ca nu te-ai schimbat deloc si k ai o parte dark care pune iar stapanire pe tine.
Ar trebui, nu stiu, sa faci anumite lucruri pe care inainte nu le faceai, asa ca mine,eu m-am apucat de desenat, poti face si tu asta, sau incearca sa iesi seara afara, sa privesti stelele, gandindu-te ca esti una din ele!!!Iti multumesc ca esti o prietena asa de buna, chiar daca imi ascunzi unele lucruri...
O sa-mi fie dor de tine cand o sa te muti!!! Cu cine o sa mai vorbesc eu ? Cine o sa ma mai ajute?”
Cand am citit biletul acasa mi-am dat seama ca daca ai vointa te poti schimba, numai ca uneori e nevoie de cineva care sa-ti arate ca gresesti, cineva care sa-ti arate ce inseamna sa-ti fie ranite sentimentele
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Sora Naegino
Little Child
Little Child
avatar

Mesaje : 33
Data de înscriere : 03/07/2008
Varsta : 23

MesajSubiect: Sentimente   Sam Iul 05, 2008 10:01 pm

Pai...in I rand am intrebat cati ani ai deoarece si eu sunt in clasa a-6-a si sa nu crezi ca eu,de exemplu, nu te-as asculta si te-as intelege.Ba chiar iti dau dreptate:este mult mai bine sa stai deoparte si sa nu asculti ce iti spune lumea.Sa le asculti barfele si toate prostiile...mai rau iti faci.
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
Continut sponsorizat




MesajSubiect: Re: Sentimente   

Sus In jos
 
Sentimente
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Anime Luv :: DIVERSE :: Fan Fiction-
Mergi direct la: